PRIMARIA COMUNEI RIENI

Judetul Bihor

PREZENTARE LOCALA

   
    AMPLASARE GEOGRAFICA  

    Judetul Bihor, situat in partea de nord-vest a Romaniei, ocupa locul al saptelea ca marime intre judetele tarii, avand o suprafata de 7535 kmp. Se intinde de la 47*35’21’’ latitudine nordica, pana la 46*23’48’’ latitudine sudica, si intre 21*26’06’’ longitudine vestica pana la 22*48’39’’ longitudine estica.
    Limita vestica a judetului este data de frontiera de stat dintre tara noastra si Ungaria. Aproximativ din dreptul localitatii Boianul Mare si pana in varful Piatra Aradului(1428 m) din Muntii Bihorului, se desfasoara limita estica, ce i-l separa de judetele Salaj, Cluj si Alba. De la Piatra Aradului pana in apropiere de localitatea Ant se intinde limita sudica, prin care se desparte de judetul Arad.
    Intre aceste limite, teritoriul judetului se situeaza in cadrul a trei mari unitati geografice majore: Campia de Vest, Dealurile Vestice si Muntii Apuseni.

    Comuna Rieni este situata in partea de sud-est a judetului Bihor,in depresiunea Beiusului. Comuna este asezata la poalele Muntilor Codru-Moma, iar Crisul Negru o strabate pe o lungime de 10 km, in paralel cu drumul national DN 76 Oradea – Deva.
    Se invecineaza cu orasul Stei si comunele Lunca, Lazuri de Beius, Buntesti, Draganesti, Campani si Pietroasa. La sud-vest are limita cu judetul Arad.
    Comuna Rieni are in componenta sase sate: Rieni, Ghighiseni, Valea de Jos, Petrileni, Sudrigiu si Cucuceni.
    Resedinta comunei, satul Rieni, se afla la o distanta de 72 km fata de municipiul Oradea, la 6 km fata de orasul Stei si la 14 km fata de municipiul Beius.


    ATESTARE DOCUMENTARA

    Prima atestare documentara a satelor din comuna Rieni  dateaza din anul 1581 printr-un document de valoare istorica si prin sigilii in care sunt trecute satele romanesti din depresiunea Beiusului, care erau sub stapanirea  efectiva a Episcopiei unguresti, cu prilejul inaugurarii mineritului la Baita, aducandu-se unguri si straini maghiarizati in tinutul pana atunci curat romanesc al Beiusului.


    RIENI
Sigiliu Rieni
    Satul este atestat documentar in anul 1581 sub  denumirea de Rhyen, apartinad crainiciei de Harsesti din Pertinentia Bellenyes.
    Originea numelui Rieni provine de la Rien.
    In anul 1600 apare  cu numele de Rhen, in domeniul Beius, iar in anul 1650 in domeniul cetatii Oradea.
In anul 1581 sunt atestati documentar cnezi Iohannes Koh, Michael  Molch; in anul 1582: cnezul jurat Ivanus Kochy, cnezul Georgius Balos; in anul 1600: Koch Lupas detine: 1 moara, 2 boi, 7 porci, 40 oi.
In anul 1692 se inregistrau la Rieni: 2 gospodarii, 2 fii, 1 fiica, 2 boi, 2 vaci.


    GHIGHISENI

    Satul este atestat documentar in anul 1581 sub denumirea de Gegessen din Pertinentia Bellenyes.
    In anul 1602 – 1603 apare cu numele de Gygisen – stapan Bartolomeu Somogyi. 
    Cnezi: 1581: Nicolaus Kende, Michael Marko; 1582: cnez jurat Nicolaus Kende, cnezi Helias Mocsyok, Gergius Thoma, Andreas Szere, Farkas Szere, Lucas Szere.
    In anul 1692 erau inregistrate  2 gospodarii, 3 fii, 2 boi, 2 vaci.
    In sat s-a mai descoperit un tezaur monetar de argint din secolul al XVI-lea, cuprinzând 7.026 piese întregi si 27 fragmente.
    Cu ocazia construirii caii ferate inguste de la Stei la Baita, in anul 1916 in satul Ghighiseni, apartinator comunei Rieni,s-a descoperit un important tezaur de 513 monede unguresti, datand din anii 1203–1301, precum si monede germane si englezesti, care pun in evidenta schimburile comerciale cu Europa de vest.

 
     VALEA DE JOS

     Satul este atestat documentar in anul 1581 sub denumirea de Alsofeketepatak (also=de jos; fekete=negru;  patak=vale) din domeniul Beius.
     La 27 mai 1608. G. Bathori doneaza lui Mihai Szöllösi satul Fekete Patak dar nu se precizeaza care din cele doua: de Jos sau de Sus.
     In anul  1602-1603: Also- Feketepatak – stapan: Valentin Bobolczy.
    Cnezi: 1581: Michael Breke; 1582: relicta Petri Chimaczia; 1600: Breban Florian detine 2 boi, 8 porci, 1 cal.
     In anul 1650 apartinea de  domeniul cetatii Oradea.


     PETRILENI
     Satul este atestat documentar din anul 1581 cu numele de Petrilen si tinea de Pertinentia Bellenyes. Ulterior s-a contopit cu satul Zavoieni.
     Cnezi: 1581: Lupas Magh, Ioannes Kuligh; 1582: cnezul jurat Lupas Magh, Ioannes Kuligh; 1582: cnezul jurat Lupas Magh.
     In anul 1644 satul se afla în stapânire lui Bornemisza Pal, capitanul cetatii Ineu si unul din comandantii ostilor ardelene.
     In octombrie 1650 satul era inclus in domeniul cetatii Oradea.
     In anul 1692se inregistrau  3 gospodarii, 1 fiu.



     ZAVOIENI


                       
                                                                SUDRIGIU

     Atestat documentar in anul 1582 sub numele de Csomafalva. In anul 1589 apare sub denumirea de Chimafalva, ca facand parte din satele romanesti ale domeniului Beiusului.
      In anul 1650, sub numele de  Csomest, facea parte din domeniul cetatii Oradea.
      In anul 1692 apare sub denumirea de Szudricz.


     CUCUCENI

     Atestat documentar in anul 1581 sub numele de Kakachien , facand parte din Pertinentia Bellényes .
     Cnezi: 1581: Mikle Mylinka.
     Din sat a provenit o moneda de argint care facea parte dintr-un tezaur, datand din anul 1570.



      CARACTERISTICI  CLIMATICE, GEOLOGICE SI HIDROGRAFICE

      Comuna Rieni este situata in Depresiunea Beiusului, la o altitudine ce variaza intre 126 m si 419 m.
      Depresiunea Beiusului se incadreaza geomorfologic in Muntii Apuseni, unde gasim vai largi si terase etajate, terase aluvionare si piemontane, o serie de conuri de dejectie intinse, cu o mare bogatie de ape, precum si zone colinare.
      Cu privire la conditiile fizico-geografice, comuna fiind asezata la sud-estul depresiunii Beiusului, este ferita de patrunderea de aer continental dinspre est, astfel secetele sunt rare, la fel si gerurile. Zilele ploioase sunt mai frecvente si cresterea nebulozitatii este mai ridicata.
      Temperatura medie anuala este cuprinsa intre 10*-10,5* C. Temperatura maxima absoluta a fost de 39 C*,iar cea minima absoluta de –30 C*.In luna iunie media temperaturilor este de +19*- +20 C*; in ianuarie de –2 C*-3C*; in aprilie de +9 C*+9,5 C*; in luna octombrie de + 8 C*+9 C*. Intre 11 – 30 octombrie se produce primul inghet, iar intre 21 – 30 aprilie se produce ultimul inghet. Foarte rar vin ingheturi tirzii, la inceputul lunii mai,  asa zisele zile”ale sfintilor de gheata”.
      Temperatura apei depinde de variatia temperaturii atmosferice, astfel media temperaturii apei in luna martie este de +4,8 C*,iar in iulie-august de +14,6 C*-14,9 C*. Radiatia solara are valori cuprinse intre 115 – 117,5 kcal/cm. Numarul zilelor cu cer senin este de 60-70 de zile. Durata de stralucire a soarelui este in medie de 1200-2000 de ore.
      Numarul zilelor cu nebulozitate sunt cuprinse intre 120 – 130 zile pe an. Raportul dintre suprafata acoperita cu nori iarna este cuprinsa intre 6,7-7 si mai coborata vara, intre 5,5-5,6;   valoarea medie anuala fiind de 5,5 si 5,6.
      Numarul anual de zile cu precipitatii este cuprins intre 140-150 de zile. Media anuala a precipitatiilor este de 704,5mm. Cele mai ploioase luni sunt mai si iunie, iar cele mai sarace fiind lunile ianuarie si februarie. Precipitatiile sub forma de zapada sunt mai frecvente in decembrie si februarie, stratul de zapada ajungand la o medie de 30 cm grosime.
      Ani foarte ploiosi cu vanturi si furtuni violente au fost in anii 1939,1944,1961,1984 si 1995.Vanturile bat din toate directiile si anume dinspre sud 34%, din nord 10,5%, din est si vest 5%.Viteza medie a vantului este de 2,6-8 m/s, iar zile linistite sunt intre 41 –50. Umiditatea aerului atinge valoarea maxima in luna decembrie si este de 87%, iar minima in luna iulie in jur de 65%.
      Pe teritoriul comunei Rieni exista 3 tipuri de soluri:
         * pozdolitice;
         * gleice;
         * aluviale
      Caracteristicile pedologice ale solului:
         - Ph-ul intre 4,65 si 7,85; cu maximum de frecventa intre 5,01 si 5,20;
         - continutul de humus intre 1,25 si 3,65%, cu maximum de frecventa intre 2 si 2,5%;
         - continutul de fosfor intre 3 si 210 parti pe milion, cu maximum de frecventa intre 24 si 32 parti pe milion;
         - continutul de potasiu intre 40 si 420 parti pe milion, cu frecventa maxima intre 66 si 99 parti pe milion;
      Caracteristicile hidrologice: adancimea panzei de apa freatica este de aproximativ 100 m.
      Comuna Rieni apartine bazinului hidrologic al Crisului Negru, rau caracterizat printr-un debit foarte variabil in timpul anului, care face limita cu comuna Lazuri de Beius.
      Comuna Rieni este strabatuta de urmatoarele cursuri de apa: Crisul Negru, Valea Craiasa, Valea Dosului(Neagra), Valea Unghiului, Valea Tiganilor, Valea Voienilor, Valea Strejeretului si Valea Pascului.
      Toate cele 8 cursuri de apa au un debit relativ redus de apa, creand probleme doar in situatia unor viituri sau caderi masive de precipitatii.



       INVATAMANT SI SANATATE

       In comuna Rieni exista un numar de 4 unitati scolare si anume 2 scoli cu clasele I – VIII in satele Rieni si Ghighiseni si 2 scoli cu clasele I – IV in satele Sudrigiu si Valea de Jos,precum si 5 gradinite.
       In scolile primare invata un numar de 134 elevi,iar la gimnaziale un numar de 102 elevi. Mentionam faptul ca exista un microbuz al scolii care transporta elevii navetisti, iar scolile sunt dotate cu un numar de 28 calculatoare.
       In scolile din comuna Rieni isi desfasoara activitatea un numar de 35 cadre didactice, din care 29 sunt titulari, iar 6 sunt suplinitori.
      20 de cadre sunt cu studii superioare, iar 15 cadre didactice sunt cu studii medii.

      In comuna Rieni,satul Sudrigiu, exista un dispensar medical uman in care isi desfasoara activitatea 3 cadre sanitare, din care 1 medic generalist si 2 asistente cu studii medii, din acestea una fiind navetista.    
      In decursul unui an numarul consultatiilor medicale se ridica la peste 3 000 cazuri, iar al tratamentelor medicale la un numar de peste  650 cazuri.
      Principalele cauze ale morbiditatii sunt in primul rand bolile cardio-vasculare, apoi bolile aparatului respirator, boli ale aparatului digestiv, boli neuropsihicesi in ultimul rand boli de metabolism.
Cauzele principale ale mortalitatii sunt pe primul plan cele legate de bolile cardio-vasculare, urmate de bolile aparatului respirator.
      Mentionam faptul ca multi locuitori din satele Petrileni si Ghighiseni s-au inscris la medicii de familie din orasul Stei, care este la 2 – 4 km distanta de ei, decat de Dispensarul medical Sudrigiu care este la 10 km distanta.


     INFRASTRUCTURA
     
     Comuna Rieni este strabatuta de DN 76 Oradea – Deva pe o lungime de 10 km, prin satele Sudrigiu, Rieni si Petrileni.
     Drumuri judetene : DJ764/F – Ghighiseni – Cucuceni : 4 km asfaltat( fost DC 231 );
     Drumuri comunale :
        * DC 241 – Ghighiseni – Petrileni : 1,4 km, asfaltat ;
        * DC 254 – Rieni – Valea de Jos : 6,7 km, din care 4,5 km asfaltat, iar restul pietruit si pregatit pentru asfaltare ;
        * DC 240 – Rieni – Cucuceni : 2,1 km, pietruit (exista proiect pentru asfaltare);
     Mai exista o retea de 7,1 km de strazi rurale in interiorul localitatilor care sunt asfaltate.
     In 4 sate exista sisteme de alimentare cu apa executate de catre Primarie dupa anul 1990, dupa cum urmeaza :
        * Rieni – retea de 6,3 km, sursa de alimentare – foraj;
        * Petrileni – retea de 5,5 km, sursa de alimentare – din reteaua orasului Stei;
        * Ghighiseni – retea de 6,5 km, sursa de alimentare – foraj;
        * Sudrigiu – retea de 5,2 km, sursa de alimentare – foraj;
     In cursul anului 2007 comunei Rieni i s-a aprobat un proiect de extindere si reabilitare a retelei de alimentare cu apa si de construire a retelei de canalizare si statie de epurare, proiect finantat de Ministerul Mediului. Lucrarile se vor termina in anul 2011 si in acest fel comuna Rieni va avea sistemul de apa si canalizare bine pus la punct
     Totodata, comuna Rieni este strabatuta de conducta de  aductiune gaze naturale pe tronsonul Oradea – Vascau. In urmatoarea perioada se vor face demersurile pentru demararea lucrarilor de racordare a populatiei si agentilor economici din comuna la reteaua de gaz metan.


     RELIGIE
  
     In satul Rieni exista biblioteca comunala, unde se afla un numar de peste 12.000 de volume. In 5 sate din cele 6 existente in comuna, sunt construite camine culturale,din care doua sunt noi, iar celelalte sunt renovate. In comuna nu exista cinematograf sau cluburi ale copiilor.
    
     In comuna sunt 9 biserici: 7 sunt ortodoxe, din care trei sunt monumente istorice si  doua sunt penticostale.
     Biserica de lemn din Rieni,cu hramul "Sfantul Mucenic Teodor Tiron" declarata monument istoric a fost ridicata intre anii 1752-1754, fiind unul din cele mai frumoase monumente de arhitectura populara din Romania. Asezata pe o colina, biserica domina spatial din jur prin verticalitatea ei pronuntata si prin proportiile armonizate, o capodopera de arhitectura     
     De departe te intampina silueta zvelta a turnului ridicat de mesterul Tulea Ilie. Portalul de la intrare, o adevarata bijuterie in lemn,este decorat cu "brauri" in relief si cate alte motive tratate geometric, intr-o unitate compozitionala de ansamblu atat de fireasca. O pisanie crestata pe barna orizontala a portalului atesta acest lucru: "1754 Mester Ilie Tulea".

     Turnul bisericii din Rieni ,cu coiful piramidal surmontat de o sageata ascutita, atrage de departe atentia trecatorilor. Interiorul monumentului este un exemplu edificator despre ceea ce au insemnat permanentele legaturi culturale ale romanilor de o parte si de alta a Carpatilor.
     Pictura interioara a fost admirabil realizata de renumitul zugrav argesean David Zugravu, dovada fiind semnatura de pe usa nordica a altarului "Am zugravit eu David. 1755".
     Biserica de lemn de la Rieni a fost prima  biserica pictata de David Zugravu de la Curtea de Arges, in Bihor.
David Zugravu de la Curtea de Arges s-a format in ambianta luminoasa a stilului brancovenesc, aducand cu el elemente care au ramas intiparite in mintea si simtirea oamenilor din Bihor.
     Biserica poate fi considerata o expozitie de arta populara cu icoane pe sticla, cu tesaturi vechi ce atarna pe pereti, cu policandre si candelabre de lemn ori cu globuri de sticla aduse din manufactura de la Bel
     In acelasi timp, braul torsada puternic reliefat, crestaturile portalului, a usii, a arcului dublou si grindei tirant cu diverse motive (funii, romburi, triunghiuri, rozete, pomul vietii), existenta pe peretii exteriori a unor cruci de eroi multicolor, aduc un plus de frumusete acestui deosebit lacas de cult.
    
     Biserica a suferit in timp o serie de mici modificari: ferestrele initiale deosebit de mici si fara sticla au fost largite pentru a ilumina mai bine spatiul interior. Acoperisul din sindrila a fost inlocuit in cateva randuri.


     Biserica "Sf. Arhangheli Mihail si Gavril" din Valea de Jos    
     Construita in 1738 de catre mesterii Fleantu Nicoara din satul Agrij, din tinutul Salajului  si Petrica Gheorghe, fiind menita sa inlocuiasca o alta biserica de lemn ajunsa intr-o stare avansata de degradare, biserica din Valea de Jos se remarca prin valoarea artistica a sculpturii ancadramentului portalului, al ancadramentului usii spre naos care reproduce o serie de motive geometrice si florale, al arcului dublou si al grinzii de mester.
     Interiorul este intregit de pictura realizata de David Zugravu de la Curtea de Arges, care din pacate s-a pastrat doar partial.

     Biserica de lemn din Cucuceni, cu hramul "Sfintii Trei Ierarhi" - "Sfantul Mare Mucenic Gheorghe"
     Inceputul acestei biserici este fixat de o pisanie pe portalul dinspre apus, care a stat odata in tinda, la intrarea in naos. Pisania a fost fragmentata de un decor sapat ulterior. Ea este scrisa in limba romana cu grafie chirilica si poate fi citita partial astfel: „Iata aceasta sfanta si Dumnezeiasca besereca sau facut in zilele pre luminatei craesai noastre Mariia Tereazie si in zilele mitropolitului de Arad Isaia si care omini ... pre aceasta besearica ... bunului sau fure sau sau arza sa fie afurusit. si sau facut in sat in Didiseni facutusau cu agiutoriul lui Dumnezau facut si ... tot poporul Didiseni ... lu Patru ... Zavoeni si cu ... popa Danila sau nevoit ... de sau radicat aceasta sfanta beserica pre cum sau aflat ... de mesteri lor ... au fost Tule Ilia din Valia Negra si ..stia Ignat din s... cu po... va afla la aceasta beserica sai pomeneasca. Ani de la nasteare lui Hristos 1743.”  
     Datarea bisericii nu apare in intregime insa poate fi confruntata cu datele din pisanie. Cifra zecilor este partial vizibila iar cea a unitatilor lipseste din pisanie datorita sculpturii decorative suprapuse. Cifra chirilica a zecilor este „Μ” si nu „Λ”, cum ar parea la prima vedere. Aceasta se poate verifica mai departe in text. Maria Tereza a devenit craiasa, adica principesa a Transilvaniei, in 1740, ceea ce indica ridicarea bisericii dupa acest an. Ierarhul Isaia Antonovici a stat la carma episcopiei de Arad pana in anul 1748, cand a fost numit mitropolit de Carlovit, si a decedat un an mai tarziu. Asadar biserica de lemn din Ghighiseni a fost ridicata intre 1740-1749. Se poate merge un pas mai departe daca se ia in considerare faptul ca Maria Tereza a devenit imparateasa in 1745 si a fost cunoscuta mai departe sub aceasta titulatura. Momentul ridicarii bisericii se restrange astfel intre 1740-1745. Bibliografia ne transmite anul 1743, care pare credibil si a fost probabil preluat dintr-o sursa mai veche ramasa necunoscuta. In textul pisaniei se disting numele celor doi mesteri dulgheri, Ilie Tulea din Valea Neagra si Ignat. Cu cel dintai ne putem reantalni 11 ani mai tarziu la Rieni unde s-a semnat peste intrarea in biserica de lemn.
     Biserica de lemn a satului apare in documentele vizitatiei canonice a lui Meletie Covaci, din 1752, iar in anul 1786 este mentionata din nou, in „Conscrierea bisericilor din districtul Orazii”. Acest din urma document pomeneste faptul ca biserica servea doua comunitati, romanilor din Ghighiseni alaturandu-li-se si cei din Voieni. Harta Iosefina din 1784 indica locul in care a fost ridicata biserica de lemn, undeva in afara vetrei satului pe malul stang al raului Crisul Negru, la o distanta egala intre satele Ghighiseni, Voieni si Cucuceni de o parte a raului si Petrileni, Zavoieni de cealalta parte. Acest amplasament sugereaza ca biserica a fost dintr-inceput ridicata pentru a servi mai multor sate de o parte si de alta a raului.
     Biserica de lemn a fost parasita dupa ridicarea unei noi biserici parohiale de zid, mai incapatoare, in anul 1929. in 1931 biserica de lemn din Ghighiseni a fost vanduta Internatului diecezan din Beius unde a stat pana in anul 1961, cand a fost donata parohiei Varaseni. In anul 2006 a fost din nou stramutata, de data aceasta in satul Cucuceni, la marginea localitatii de origine  Ghighiseni. Soarta bisericii de la inceputuri si pana astazi a fost surprinsa intr-o noua pisanie, scrisa in chirilice astfel: „Cu vrerea Tatalui, cu ajutorul Fiului si cu harul Duhului Sfant, ridicatu-sa aceasta sfanta biserica, cu hramul Sfintii Trei Ierarhi in anul 1730, slujind ca locas de inchinare pentru credinciosii din satele Ghighiseni, Petrileni, Zavoieni si Cucuceni pana in anul 1931 cand a fost vanduta Internatului diecezan Beius. in anul 1961 biserica a fost donata parohiei Varaseni in care s-a slujit pana in anul 1999. in anul 2006 biserica a ajuns din nou acasa prin jertfelnicia familiei Micula si prin purtarea de grija p. c. Cristian Ifrim. Biserica a fost stramutata de mesteri maramureseni condusi de dl. Barlea Vasile; a fost pictata in stilul picturii populare din sec. 18 de pictorii: Octavian Ciocsan, Mihail Nistor, Voica Gheorghe, Cherulescu Eugen si Alin Toader. La data de 7.9.2008 p.s. Sofronie Dricec episcopul Oradei a savarsit slujba de tarnosire inconjurat de un sobor de preoti si diaconi. Bunul Dumnezeu sa rasplateasca jertfa celor care au ctitorit acest sfant lacas.”


     CULTURA, TRADITII SI  OBICEIURI 
 
     Putine sunt satele din Bihor care sa aiba o traditie folclorica precum satul Ghighiseni din comuna Rieni. Inca din 1866 folcloristul Miron Pompiliu, prieten cu Mihai Eminescu, fiu al satului Stei (la 2 km de Ghighiseni), culege un fruct folcloric mai rar intalnit, fiind vorba de oratia de nunta "Nevesteasca", publicata in revista Familia in acelasi an. Iata un fragment:

 (Port popular din satul Ghighiseni                                                               
de la inceputul sec. al XX-lea)


NEVESTEASCA
(Oratie de nunta)
Mirele:
Portari,portarei
Dragi oamenii mei,
Dati-mi mandra mea
Deschideti poarta
Ca sa ies cu ea!
Portareii:
Mire,frumusel
Tanar feciorel
Nu te lauda
Zau cu aceasta;
Ca noi nu ti-om da
Mandrulita ta,
Pan,ce-i fi vorbit
Cine ne-a venit
De la voi la noi?

     Un obicei deosebit il reprezinta si "Lioara”", un cantec pe care il cantau fetele tinere nemaritate din satele Rieni si Ghighiseni a doua zi de Pasti când toata suflarea satelor comunei merge la cimitir, fiecare la mormintele celor dragi lor, cu oua incondeiate, cu prajituri si placinte cu tuica fiarta si aromata. In aceasta a doua zi de Pasti fetele nemaritate, imbacate in frumoase costume populare, inconjoara biserica si canta acest cantec "Lioara" si in zilele de astazi.
    Iata un fragment:
    Para padureata 
    Nevasta faleata
    Lioara,Lioara, 
    Flori de milioara
    Inde ti-i barbatu?
    Sus la Huiedin