Stare civila
Your Content Goes Here
Your Content Goes Here
Titlul | Descriere | Adăugat în | Descarcă |
---|
Informații utile
Nașteri
Actul de naştere se înregistrează la serviciul public local pentru evidenţa persoanelor sau la primăria unității administrativ-teritoriale în a cărei rază a avut loc naşterea.
Pentru naşterile suvenite pe raza teritorială a comunei…., înregistrarea naşterii se face la sediul Primăriei………, str. ……… nr…
Certificatul de naștere se eliberează în termen de 3 zile de la depunere/înregistrare.
Termenul pentru declararea și înregistrarea nașterii:
- 30 zile de la data naşterii, pentru copilul născut viu şi aflat în viată;
- 3 zile de la data naşterii, pentru copilul născut mort;
- 24 de ore de la data decesului, pentru copilul născut viu care a decedat înăuntrul termenului de 30 zile;
- 30 de zile pentru copilul găsit sau părăsit de mamă în maternitate/unităţi sanitare.
În termenele prevăzute se cuprinde atât ziua naşterii, respectiv a găsirii, cât şi ziua în care se face declarația.
Când declarația naşterii a fost făcută după expirarea termenelor prevăzute, după expirarea celor 30 de zile, înregistrarea naşterii copilului se face cu aprobarea primarului şi cu avizul conform al serviciului public judeţean pentru evidenţa persoanelor.
a) Când părinţii sunt căsătoriţi:
- certificatul medical constatator al naşterii, întocmit pe formular – tip, care trebuie să poarte număr de înregistrare, dată certă, sigiliul unităţii sanitare, semnătura şi parafa medicului (se obţine pe loc la maternitate);
- certificatul de căsătorie al părinţilor copilului (original și copie);
- actele de identitate privind părinţii, aflate în termen de valabilitate, (buletinul/ cartea de identitate/ cartea provizorie de identitate). În situaţia în care declararea naşterii nu e făcută de mamă sau tată, este necesar actul de identitate al declarantului. (original și copie);
- dacă părinții sunt căsătoriti, dar poartă nume de familie diferit, se solicită declarația scrisă, semnată de ambii părinti, în față ofițerului de stare civilă care înregistrează nașterea sau a notarului public, cu privire la numele de familie pe care îl va dobândi copilul;
- dacă părinții au domicilii diferite, se solicită declarația cu privire domiciliul copilului, semnată de parintele care declara nasterea, în față ofițerului de stare civilă care înregistrează nașterea.
b) Când părinţii nu sunt căsătoriţi:
- certificatul medical constatator al naşterii, întocmit pe formular – tip, care trebuie să poarte număr de înregistrare, dată certă, sigiliul unităţii sanitare, semnătura şi parafa medicului (se obţine pe loc de la maternitate);
- certificatul de naştere al mamei; (original și copie)
- certificatul de naştere al tatalui; (original și copie)
- actul de identitate al mamei, aflat în termen de valabilitate, (buletinul/ carte de identitate/ cartea provizorie de identitate) (original și copie)
- actul de identitate al tatălui, aflat în termen de valabilitate, (buletinul/ carte de identitate/ cartea provizorie de identitate), dacă recunoaşte copilul; (original și copie)
• Dacă părintii nu sunt căsătoriti şi tatăl copilului îl recunoaşte, se anexează declaratia de recunoaştere a copilului dată exclusiv în fata ofiterului de stare civilă care înregistrează naşterea, din care să rezulte şi numele de familie pe care îl dobândeşte copilul, la care se anexează consimtământul mamei, dat de asemenea, exclusiv în fața ofiterului de stare civilă care înregistrează naşterea.
c) Când părinţii sunt cetăţeni străini:
- certificatul medical constatator al naşterii, întocmit pe formular – tip, care trebuie să poarte număr de înregistrare, dată certă, sigiliul unităţii sanitare, semnătura şi parafa medicului (se obţine de la maternitate);
- actul de identitate, aflat în termen de valabilitate, (carte de identitate/ carte de rezidenţă pentru membrii familiei/ permis de şedere/ certificat de înregistrare a cetăţeanului U.E. ori Spaţiului Economic European sau Confederaţiei Elveţiene – se prezintă împreună, după caz) al ambilor părinţi;
- paşaportul părintelui cetăţean străin/ părinţilor cetăţeni străini sau apatrizi;
- certificatul de căsătorie al părinţilor copilului (dacă este cazul) eliberat de autorităţile din:
– România,
– străinătate (simplu/ cu apostille/ supralegalizat) tradus şi legalizat - declaraţie dată in fața ofiterului de stare civilă, cu ajutorul unui traducător autorizat, făcută de ambilor părinţi – de recunoaştere a paternităţii şi purtare a numelui – (când părinţii copilului, cetăţean/ cetăţeni străini nu sunt căsătoriţi).
În situaţia în care declarantul este cetăţean străin necunoscător al limbii române, la depunerea documentelor necesare înregistrării naşterii se va folosi interpret autorizat.
Numele de familie
a) Copilul născut sau conceput în timpul căsătoriei părinţilor (conform art. 412 Cod civil – Intervalul de timp cuprins între a trei sută şi a o sută optzecea zi dinaintea naşterii copilului este timpul legal al concepţiunii. El se calculează zi cu zi)
- Copilul născut sau conceput în timpul căsătoriei are ca tată pe soţul mamei.
- Copilul din căsătorie ia numele de familie comun al părinţilor.
- Dacă părinţii nu au nume de familie comun, copilul va lua numele de familie al unuia dintre ei ori numele lor reunite. În acest caz, numele copilului se va stabili prin învoiala părinţilor şi se va declara, odată cu înregistrarea naşterii la Serviciul stare civilă, fiind necesară prezenţa ambilor părinţi. În caz de neînțelegere, va hotărî instanța de tutelă numele de familie al copilului.
- Copilul conceput în cadrul căsătoriei are ca tată pe fostul soț al mamei. Dacă mama, după desfacerea căsătoriei, a schimbat numele de familie comun din timpul căsătoriei, numele copilului se va stabili prin declarația ambilor părinți (mama și fostul soț) dată în fața ofițerului de stare civilă care înregistrează nașterea. În caz contrar va hotărî instanța de tutelă numele de familie al copilului.
b) Copilul născut în afara căsătoriei
- Copilul din afara căsătoriei dobândeşte numele de familie al aceluia dintre părinţi faţă de care filiaţia a fost mai întâi stabilită.
- Atunci când tatăl nu l-a recunoscut pe copilul său, acesta va dobândi numele de familie al mamei, respectiv rubrica tată se va bara.
- Dacă copilul a fost recunoscut în acelaşi timp de ambii părinţi fireşti numele de familie al copilului va fi stabilit de către ambii părinţi împreună, prin completarea unei declaraţii exclusiv în fața ofiterului de stare civilă, copilul urmând să poarte numele de familie al unuia dintre aceştia (tată/ mamă) ori numele lor reunite.
- În cazul în care filiaţia a fost stabilită ulterior şi faţă de celălalt părinte, copilul, prin acordul părinţilor, poate lua numele de familie al părintelui faţă de care şi-a stabilit filiaţia ulterior sau numele reunite ale acestora.
- Noul nume de familie al copilului se declară de către părinţi, împreună, la serviciul de stare civilă la care a fost înregistrată naşterea. În lipsa acordului părinţilor, instanţa de tutelă hotărăşte şi comunică de îndată hotărârea rămasă definitivă la serviciul de stare civilă unde a fost înregistrată naşterea.
- Documente necesare pentru recunoaşterea paternităţii şi purtarea numelui:
- cartea de identitate, tată, mamă (original şi copie)
- certificatul de naştere, tată, mamă (original şi copie)
- dacă nașterea a fost înregistrată, se va prezenta și certificatul de naștere, original, al minorului în vederea anulării.
c) Copilul născut cu tată necunoscut (fără tată)
- Dacă mama declară că nu este căsătorită şi aceasta rezultă din actul de identitate coroborat cu certificatul ei de naştere, copilul se înregistrează cu numele de familie al acesteia, iar rubricile referitoare la “tată “ nu se completează.
d) Situaţia copilului născut din relaţia extraconjugală a mamei căsătorite
În situaţia în care femeia căsătorită dă naştere unui copil ca urmare a unei relaţii extraconjugale, copilul îl va avea ca tată prezumat, în acte, pe soţul mamei. Dacă este cu neputinţă ca soţul mamei să fie tatăl copilului se va proceda, potrivit celor de mai jos:
- se obţine certificat de naştere al copilului – având numele comun al părinţilor, tatăl = soţul mamei, respectiv numele mamei din căsătorie;
- este necesară promovarea unei acţiuni în justiţie având ca obiect – tăgada paternităţii;
- pronunţarea unei sentinţe civile de tăgadă a paternităţii, care, după ramânerea definitivă trebuie prezentată la Serviciul stare civilă in vederea punerii în executare.
- prezentarea mamei împreună cu tatăl copilului, la Serviciu stare civilă, de la locul unde a fost înregistrată nașterea, pentru a face declaraţia de recunoaştere a paternităţii şi purtarea numelui copilului (Important – numele de familie al mamei rămâne cel pe care aceasta l-a purtat la momentul naşterii copilului, respectiv numele din căsătorie).
e) Când părinţii au domicilii diferite în actele de identitate
- părintele care declară naşterea dă o declaraţie cu privire la domiciliul copilului.
Prenumele
- Prenumele se stabileşte la data înregistrării naşterii, pe baza declaraţiei de naştere făcută de părintele care declară naşterea. În situaţia în care există neconcordanţe între prenumele copilului înscris pe certificatul medical constatator al naşterii şi cel declarat, prenumele se stabileşte pe baza declaraţiei scrise şi semnate de ambii părinţi în faţa ofiteţului de stare civilă. În caz de neînţelegere, instanţa de tutelă stabileşte prenumele copilului.
- Prenume indecente sau ridicole
Ofiţerul de stare civilă are obligaţia legală să refuze înscrierea unor prenume care sunt formate din cuvinte indecente, ridicole, ori altele asemenea, de natură a afecta ordinea publică, bunele moravuri sau interesele copilului, părinţii putând opta pentru un alt prenume corespunzător.
- cerere tip;
- declarația ambilor părinți dată în fața ofițerului de stare civilă unde s-a întocmit actul de naștere prin care s-a încuviințat purtarea numelui de familie al minorului;
- certificatul original pentru actul în care a intervenit modificarea;
- copie xerox după actele de identitate ale părinților.
Recunoașterea unui copil în afara căsătoriei, după înregistrarea nașterii, se face prin declarație scrisă a tatălui, dată în fața ofițerului de stare civilă care are în păstrare actul de naștere al copilului, prin înscris autentic sau testament sau prin hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă.
Documente necesare
- cerere tip;
- sentința civilă definitivă și irevocabilă prin care s-a stabilit filiația față de cel de-al doilea părinte;
- certificatul original pentru actul în care a intervenit modificarea;
- copie xerox după actele de identitate ale părinților.
Contestarea paternității
- Cerere tip;
- Sentința definitivă și irevocabilă prin care s-a contestat recunoașterea paternității;
- Certficatul original pentru actul în care a intervenit modificarea.
Duplicatul după certificatul de naștere se eliberează persoanelor îndreptăţite, odată cu întocmirea unui certificat de naștere în registrele de stare civilă sau ulterior pe baza cererii depuse de titular sau alte persoane îndreptăţite de către serviciul public local de evidenţă a persoanelor sau primăria la care s-a întocmit actul sau care-l are în arhivă.
Persoanele care au domiciliul în alte localităţi din România decât cele în care sunt păstrate registrele de stare civilă şi nu se pot deplasa personal pentru a obţine certificatele de stare civilă pot depune cererea la primăria în raza căreia îşi au domiciliul ori reşedinţa, indicând primăria unde se găseşte actul respectiv şi datele de stare civilă, pentru identificarea acestuia.
Cererile pentru eliberarea certificatelor de naștere – duplicat se depun la sediul Primăriei. Termenul de eliberare a certificatului este de 30 zile.
Cui i se eliberează duplicatul?
- certificatul de naștere se eliberează numai titularului actului, sau persoanei mandatate pe baza unei procuri notariale speciale;
- pentru minori, care nu au acte de identitate, precum și pentru cei puși sub interdicție, certificatul de naștere se eliberează părintelui sau reprezentantului legal;
Documente necesare
- cerere tip;
- actul de identitate (buletin, carte de identitate, adeverință de identitate provizorie pentru cetățenii români cu domiciliul în țară);
- pașaportul-pentru cetățenii români cu domiciliul în străinătate sau cetățenii străini ale căror acte de stare civilă sunt înregistrate în țară; cetățenii care nu au acte de identitate vor fi îndrumați mai întâi să solicite eliberarea actului de identitate la Serviciul de evidență a persoanelor de domiciliu sau Serviciul pașapoarte.
În situația în care se solicită noul tip de certificat de stare civilă, este necesar să se predea vechiul certificat în vederea anulării.
În cazul în care au intervenit modificări în statutul civil al titularului actului de pe care se solicită certificat și nu există concordant între actul de identitate și evidențele de stare civilă, mai întâi se vor actualiza mențiunile aferente modificării intervenite.
NOTĂ: În cazul în care nu se prezintă vechiul certificat, pierderea sau deteriorarea se sancționează contravențional cu amendă între 100-200 lei.
Documente necesare pentru eliberarea pe bază de procură
- buletinul de identitate / cartea de identitate al celui mandatat (împuternicit);
- procura specială.
PROCURA poate fi întocmită la misiunea diplomatică sau oficiul consular de carieră al României din țara în care mandantele își are domiciliul, reședința, ori se află temporar.
PROCURA se mai poate întocmi și la un notar din țara respectivă, în acest caz este necesar să fie aplicată Apostila conform Convenției de la Haga din 1961, sau supralegalizată. După caz,
PROCURA va cuprinde în mod obligatoriu următoarele elemente:
- – Numele, prenumele și domiciliul celui care mandatează;
- – Numele, prenumele și domiciliul celui care este mandatat;
- – obiectul mandatului care trebuie să fie special (să se arate actul de stare civilă care urmează a fi obținut de mandatar, precizarea unor date suplimentare cu privire la locul și data încheierii actului respectiv).
- – procura în original dacă este dată la notar în străinătate trebuie să conțină apostila conform convenției de la Haga, sau să fie supralegalizată, după caz;
- – traducere în limba română autentificată de un notar public.
În cazul în care au intervenit modificări în statutul civil al celui care mandatează (schimbare de nume, căsătorie, divorț) pronunțate în străinătate, vă rugăm să solicitați informații suplimentare de la compartimentul de specialitate,
Căsătorii
Actul de căsătorie se înregistrează la serviciul public local pentru evidenţa persoanelor sau la primăria unității administrativ-teritoriale în a cărei rază teritorială au reşedinţa sau domiciliul viitorii soţi.
Pentru motive temeinice căsătoria se poate încheia într-o altă localitate din ţară decât cea în care viitorii soţi au domiciliul sau reşedinţa, cu aprobarea primarului localităţii respective.
Pentru căsătoriile care urmează a fi încheiate pe raza teritorială a municipiului Cluj-Napoca, documentele necesare pentru întocmirea actului de căsătorie se depun la sediul Primăriei.
- Este interzisă încheierea unei noi căsătorii de către persoana care este căsătorită.
- Este interzisă încheierea căsătoriei între rudele în linie dreaptă, precum şi între cele în linie colaterală până la al patrulea grad inclusiv. Pentru motive temeinice, căsătoria între rudele în linie colaterală de gradul al patrulea poate fi autorizată de instanţa de tutelă în a cărei circumscripţie îşi are domiciliul cel care cere încuviinţarea. Instanţa se va putea pronunţa pe baza unui aviz medical special dat în acest sens.
- Este interzisă căsătoria între tutore şi persoana minoră care se află sub tutela sa.
- Este interzis să se căsătorească alienatul mintal şi debilul mintal.
- Este interzisă căsătoria dintre persoane de acelaşi sex. Căsătoriile dintre persoane de acelaşi sex încheiate sau contractate în străinătate fie de cetăţeni români, fie de cetăţeni străini nu sunt recunoscute în România. Parteneriatele civile dintre persoane de sex opus sau de acelaşi sex încheiate sau contractate în străinătate fie de cetăţeni români, fie de cetăţeni străini nu sunt recunoscute în România.
Restricții de vârstă:
- Căsătoria se poate încheia dacă viitorii soţi au împlinit vârsta de 18 ani.
- Pentru motive temeinice, minorul care a împlinit vârsta de 16 ani se poate căsători în temeiul unui aviz medical, cu încuviinţarea părinţilor săi sau, după caz, a tutorelui şi cu autorizarea instanţei de tutelă în a cărei circumscripţie minorul îşi are domiciliul.
- În cazul în care unul dintre părinţi refuză să încuviinţeze căsătoria, instanţa de tutelă hotărăşte şi asupra acestei divergenţe, având în vedere interesul superior al copilului.
- Dacă unul dintre părinţi este decedat sau se află în imposibilitate de a-şi manifesta voinţa, încuviinţarea celuilalt părinte este suficientă.Dacă nu există nici părinţi, nici tutore care să poată încuviinţa căsătoria, este necesară încuviinţarea persoanei sau a autorităţii care a fost abilitată să exercite drepturile părinteşti.
Declaraţia de căsătorie se face personal, de către viitorii soţi, în scris, la primăria locului de domiciliu sau de reşedinţă al unuia dintre soţi.
Dacă ambii viitori soţi sunt cetăţeni străini sau cetăţeni români cu domiciliul în străinătate, declaraţia de căsătorie se poate face la primăria localităţii în care aceştia se află temporar (făcând dovada aceasta cu permis de şedere sau act de identitate provizoriu).
Căsătoria se încheie în termen de 11-14 zile de la data depunerii declarației de căsătorie, dar fără depăşirea termenului de valabilitate ( de 14 zile) a certificatelor medicale privind starea sănătăţii. Termenul se calculează cuprinzând atât ziua eliberarii certificatelor, cât şi ziua în care se oficiază căsătoria.
Primarul poate să încuviinţeze, pentru motive temeinice, încheierea căsătoriei înainte de împlinirea termenului de 11 zile, dacă starea de sănătate a unuia dintre soţi impune aceasta, anexându-se documente justificative.
Neatenţia viitorilor soţi prin tratarea cu superficialitate sau indiferență a informaţiilor date de ofițerul de stare civilă, ori de aplicaţia electronică privind programarea căsătoriilor va avea drept consecinţă neîncheierea căsătoriei la data stabilită.
Odată cu declaraţia de căsătorie viitorii soţi prezintă următoarele documente:
- a) actul de identitate, în original şi copie (trebuie să aibă termen de valabilitate atât la depunerea declaraţiei de căsătorie, cât şi la încheierea căsătoriei);
- b) certificatul de naştere, în original şi copie;
- c) certificatul medical privind starea sănătăţii (certificatele medicale prenupţiale sunt valabile 14 zile de la data emiterii şi trebuie să cuprindă menţiunea expresă că persoana se poate sau nu se poate căsători) ;
- d) daca viitorii soți hotărăsc să aleagă regimul matrimonial al separației de bunuri sau al comunității convenționale, documentul încheiat în fața notarului public trebuie prezentat odată cu declarația de căsătorie. (art.329 NCC)
In cazul în care se modifică declarația de căsătorie după înregistrare la starea civila, în interiorul celor 11-14 zile de la publicare, se dispune un nou termen de 10 zile de afișare a declarației si implicit un nou termen pentru încheierea căsătoriei. (art.283,284 NCC).
- e) acte, în original şi în copii traduse şi legalizate ori certificate de ofițerul de stare civilă, din care să rezulte desfacerea căsătoriei anterioare, dacă este cazul.
Aceste acte pot fi:
- – certificatul de deces al fostului soţ;
- – certificatul de despărţenie sau de divorţ (eliberat în perioada anilor 1951 – 1960);
- – certificatul de naştere sau de căsătorie, cu menţiunea de desfacere a căsătoriei;
- – sentinţa de divorţ rămasă definitivă şi irevocabilă; pentru divorţurile pronunţate între 8 octombrie 1966 şi 31 iulie 1974, aceasta trebuie să poarte menţiunea că a fost înscrisă pe actul de căsătorie în termen de 60 de zile de la pronunţare;
- certificat de divorț.
ÎN CAZ DE DECES:
dacă decesul a avut loc în România, se depune o copie după certificatul de deces;
dacă decesul a avut loc în străinătate se depune certificatul în original cu apostila conform Convenţiei de la Haga din 05 octombrie 1961, sau supralegalizat, după caz, copie legalizată şi traducere autentificată în limba română.
ÎN CAZ DE DIVORŢ:
dacă divorţul s-a pronunţat în România, se va depune sentinţa judecătorească definitivă, certificatul de divorț, sau certificatul de naștere ori căsătorie cu mențiunea de divorț.
în cazul în care căsătoria anterioară a fost încheiată în străinătate şi nu a fost transcrisă, iar divorţul s-a pronunţat în străinătate se vor depune mai întâi actele pentru înscrierea menţiunii de căsătorie şi divorţ pe actul de naştere. (timpul de soluționare este de 45 de zile pentru statele a căror acte sunt recunoscute de plin drept în Romania).
în cazul în care căsătoria a fost transcrisă în România, iar ulterior a intervenit divorţul în străinătate se va solicita mai întâi înscrierea menţiunii de divorţ pe actul de căsătorie (timpul de soluționare este de 45 de zile pentru statele a căror acte sunt recunoscute de plin drept în Romania).
ATENŢIE
Întrucât căsătoria dvs. va putea fi încheiată numai după înscrierea modificărilor intervenite în statutul dvs. civil, iar procedurile de înscriere a acestor menţiuni sunt în funcţie de specificul statului emitent şi necesită timp pentru soluţionare, vă rugăm să solicitaţi informaţii suplimentare de la ofiţerul de stare civilă de la ghişeu.
Când viitorii soţi au locul naşterii în România şi se legitimează cu documente de identitate eliberate de autorităţile altui stat, iar din confruntarea datelor înscrise în certificatul de naştere şi documentul de legitimare rezultă că au intervenit modificări în statutul civil, se procedează mai întâi la înscrierea, pe marginea actului de naştere, a menţiunilor referitoare la modificările intervenite, după care se primeşte declaraţia de căsătorie.
Duplicatul după certificatul de căsătorie se eliberează persoanelor îndreptăţite, odată cu întocmirea unui certificat de căsătorie în registrele de stare civilă sau ulterior pe baza cererii depuse de titular sau alte persoane îndreptăţite de către serviciul public local de evidenţă a persoanelor sau primăria la care s-a întocmit actul sau care-l are in arhivă.
Persoanele care au domiciliul în alte localităţi din România decât cele în care sunt păstrate registrele de stare civilă şi nu se pot deplasa personal pentru a obţine certificatele de stare civilă pot depune cererea la primăria în raza căreia îşi au domiciliul ori reşedinţa, indicând primăria unde se găseşte actul respectiv şi datele de stare civilă, pentru identificarea acestuia.
Cererile pentru eliberarea certificatelor de căsătorie – duplicat se depun la sediul Primăriei. Termenul de eliberare a certificatului este de 30 zile.
Cui i se eliberează certificatul de căsătorie – duplicat?
certificatul de căsătorie se poate elibera unui dintre soți sau la cerere ambilor soți;
Documente necesare
- cerere tip;
- actul de identitate (buletin, carte de identitate, adeverință de identitate provizorie pentru cetățenii români cu domiciliul în țară); pașaportul-pentru cetățenii români cu domiciliul în străinătate sau cetățenii străini ale căror acte de stare civilă sunt înregistrate în țară; cetățenii care nu au acte de identitate vor fi îndrumați mai întâi să solicite eliberarea actului de identitate la Serviciul de evidență a persoanelor de domiciliu sau Serviciul pașapoarte.
În situația în care se solicită noul tip de certificat de stare civilă, este necesar să se predea vechiul certificat în vederea anulării.
În cazul în care au intervenit modificări în statutul civil al titularului actului de pe care se solicită certificat și nu există concordant între actul de identitate și evidențele de stare civilă, mai întâi se vor actualiza mențiunile aferente modificării intervenite.
NOTĂ: În cazul în care nu se prezintă vechiul certificat, pierderea sau deteriorarea se sancționează contravențional cu amendă între 100-200 lei.
Pentru eliberarea pe bază de procură a certificatului de căsătorie duplicat:
- buletinul de identitate / cartea de identitate al celui mandatat (împuternicit);
- procura specială.
PROCURA poate fi întocmită la misiunea diplomatică sau oficiul consular de carieră al României din țara în care mandantele își are domiciliul, resședința, ori se află temporar.
PROCURA se mai poate întocmi și la un notar din țara respectivă, în acest caz este necesar să fie aplicată Apostila conform Convenției de la Haga din 1961, sau supralegalizată. După caz,
PROCURA va cuprinde în mod obligatoriu următoarele elemente:
- Numele, prenumele și domiciliul celui care mandatează;
- Numele, prenumele și domiciliul celui care este mandatat;
- obiectul mandatului care trebuie sa fie special (să se arate actul de stare civilă care urmează a fi obținut de mandatar, precizarea unor date suplimentare cu privire la locul și data încheierii actului respectiv).
- procura în original dacă este dată la notar în străinătate trebuie să conțină apostila conform convenției de la Haga, sau să fie supralegalizată, după caz;
- traducere în limba română autentificată de un notar public.
Cum se face înscrierea menţiunii de căsătorie, care s-a desfăcut prin divorţ sau deces şi care NU a fost transcrisă în registrele româneşti?
Competenţă: Primăria care are în păstrare actul de naştere.
Cererea de înscriere a mențiunilor se poate face în nume propriu, la primaria care are în păstrare actul de naștere, prin împuternicit cu procură specială. În procură este necesar să se facă referire, în mod expres, la faptul că persoana împuternicită îi reprezintă pe solicitanţi atât în vederea depunerii documentelor pentru înscrierea menţiunilor, cât şi a ridicării noilor certificate de la oficiile de stare civilă unde sunt înregistrate actele de stare civilă ale acestora.
A. menţiune de căsătorie si divorț
Documente necesare:
1. Copie a certificatului de naştere;
2. Actul de identitate (original și copie);
3. Certificatul ori extrasul de căsătorie eliberat de autorităţile străine, în original cu apostila Convenţiei de la Haga, sau supralegalizat, după caz;
4. În situaţia în care din Certificatul ori extrasul de căsătorie nu reiese numele pe care soţii l-au purtat în timpul căsătoriei, se vor prezenta declaraţii notariale din partea soţului cetăţen român sau a ambilor soţi, din care să rezulte numele (fiecărui soţ) pe care aceştia s-au învoit să-l poarte în timpul căsătoriei (daca este dată la un notar public din străinătate, aceasta trebuie să conţină apostila conform Convenţiei de la Haga, sau supralegalizare după caz);
5. Traducere autentificată în limba română în original a certificatului ori extrasului de căsătorie eliberat de autorităţile străine: Traducerea se va face la un notar public din ţară, la misiunea diplomatică ori oficiul consular de carieră al României din ţara de reşedinţă a solicitantului sau la un notar străin, în acest din urmă caz trebuind să fie aplicată apostila conform Convenției de la Haga, sau supralegalizare, după caz;
6. Sentinţa de divorţ (din străinătate) în original, în formă definitivă, cu apostila convenţiei de la Haga, sau supralegalizată, după caz;
7. Traducere autentificată în limba română în original a sentinţei de divorţ ( traducerea va fi facută în aceleaşi condiţii de apostilare ca şi cea a certificatului de căsătorie);
8. În situaţia în care din sentinţa de divorţ nu reiese numele pe care soţii îl vor purta după divorţ, se vor prezenta declaraţii notariale din partea soţului cetăţean român sau a ambilor soţi, din care să rezulte numele fiecăruia, pe care aceştia s-au învoit să-l poarte în urma divorţului (dacă este dată la un notar public din străinătate, aceasta trebuie să conţină apostila conform Convenţiei de la Haga sau supralegalizare, după caz). Dacă unul dintre toți păstrează numele de familie al celuilalt sot din timpul căsătoriei, este necesar ca cel din urmă să-și dea acordul in formă scrisă autentificată de notarul public din țară sau străinătate ori misiunea diplomatică a României din străinătate.
HOTĂRÂRILE PRONUNŢATE ÎNTR-UNUL DIN STATELE MEMBRE ALE UNIUNII EUROPENE SAU ŢĂRILE CU CARE ROMÂNIA A ÎNCHEIAT TRATATE, ACORDURI SAU CONVENŢII BILATERALE DE ASISTENŢĂ JURIDICĂ ÎN MATERIE CIVILĂ SAU DE DREPTUL FAMILIEI vor fi recunoscute de plin drept în România, fără a mai fi necesară recunoaşterea acestora de către tribunalul competent şi se vor înscrie în registrele de stare civilă NUMAI CU AVIZUL D.E.P.A.B.D. Bucuresti.
B. menţiune de căsătorie si deces
Documente necesare:
1. Copie a certificatului de naştere;
2. Actul de identitate (original și copie);
3. Certificatul ori extrasul de căsătorie eliberat de autorităţile străine, în original cu apostila Convenţiei de la Haga, sau supralegalizat, după caz;
4. În situaţia în care din Certificatul ori extrasul de căsătorie nu reiese numele pe care soţii l-au purtat în timpul căsătoriei, se va prezenta declaraţie notariala din care să rezulte numele pe care aceştia s-au învoit să-l poarte în timpul căsătoriei (daca este dată la un notar public din străinătate, aceasta trebuie să conţină apostila conform Convenţiei de la Haga, sau supralegalizare după caz);
5. Traducere autentificată în limba română în original a certificatului ori extrasului de căsătorie eliberat de autorităţile străine: Traducerea se va face la un notar public din ţară, la misiunea diplomatică ori oficiul consular de carieră al României din ţara de reşedinţă a solicitantului sau la un notar străin, în acest din urmă caz trebuind să fie aplicată apostila conform Convenției de la Haga, sau supralegalizare, după caz;
6. Certificatul de deces (din străinătate) în original cu apostila convenţiei de la Haga, sau supralegalizat, după caz;
7. Traducere autentificată în limba română în original a certificatului de deces ( traducerea va fi facută în aceleaşi condiţii de apostilare ca şi cea a certificatului de deces);
Cum se fac rectificările și ortografierile pe actele de stare civilă?
Rectificări:
Documente necesare:
- 1.Actul de identitate al solicitantului;
- 2. Certificatele de stare civilă ale solicitantului (naștere și căsătorie). După caz, sentința de divorț sau certificatul de deces al fostului soț.
În cazul în care se rectifică rubrica ”numele de familie” este necesar să se prezinte și certificatele de naștere, căsătorie ale părinților și după caz de deces sau divorț ale acestora.
Temei legal:
Art. 58 din Legea 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, republicată şi art.129, art. 130 din H.G. 64 din 2011 pentru aprobarea Metodologiei cu privire la aplicarea unitară a dispoziţiilor în materie de stare civilă.
Competența:
Primăria care are în păstrare actul de stare civilă;
Cererea se poate depune și la primăria de domiciliu a solicitantului.
Ortografieri:
Documente necesare:
- 1. Actul de identitate al solicitantului
- 2. Certificatele de stare civilă care urmează a fi ortografiate.
- 3. Declarație autentificată de notar public din partea unui traducător autorizat din care să rezulte că, în toponomia limbii materne, numelui de familie și/sau prenumelui ce urmează a fi ortografiat îi corespunde numele de familie și/sau prenumele așa cum este scris în limba maternă.
- 4. Efectele aprobării se extind asupra copiilor minori şi asupra celuilalt soţ, dacă au nume de familie comun, numai dacă acesta din urmă îşi dă consimţământul. Pe baza aprobării, se efectuează menţiune pe marginea actului de stare civilă şi se eliberează un nou certificat, iar cel eliberat anterior se reţine şi se anulează.
Temei legal:
Ordonanţa de Guvern. nr. 41/2003, privind dobândirea şi schimbarea pe cale administrativă a numelor persoanelor fizice, aprobată prin Legea nr. 323/2003, cu modificările şi completările ulterioare.
În conformitate cu prevederile art. 20 din Ordonanţa Guvernului nr. 41/2003 persoana al cărei nume sau prenume a fost înregistrat în actele de stare civilă tradus în altă limbă decât cea maternă ori cu ortografia altei limbi poate cere înscrierea, prin menţiune pe aceste acte, a numelui de familie ori a prenumelui, retradus sau cu ortografia limbii materne, atât la rubricile care îl privesc pe titular, cât şi la cele privind părinţii.
Competență:
Primăria care are în păstrare actul de stare civilă,
Cererea se poate depune și la primăria de domiciliu a solicitantului.
Decese
Actul de deces se înregistrează la serviciul public local pentru evidenţa persoanelor sau la primăria unitătii administrativ-teritoriale în a cărei rază s-a produs evenimentul- decesul sau a fost găsit cadavrul.
Pentru decesele suvenite pe raza teritorială a comunei, înregistrarea lor se face la sediul DPrimăriei.
Timp necesar pentru depunere/înregistrare și eliberare a certificatului este de 30-40 minute.
Eliberarea certificatului de deces se face, în baza documentelor justificative şi a declaraţiei pe proprie răspundere, următoarelor persoane îndreptăţite:
a) persoana care s-a angajat prin contract că se va îngriji de înmormântare;
b) persoana stabilită prin testamentul defunctului;
c) în lipsa testamentului, soțul/soția persoanei decedate, care a trăit în aceeași locuință cu persoana decedată în ultima parte a vieții;
d) altă rudă apropiată a decedatului, până la gradul al IV-lea inclusiv.
Nedeclararea decesului în termenele prevăzute de lege, constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 50 la 150 lei.
- 3 zile * de la data încetării din viaţă, când cauza decesului este naturală
- 48 de ore * socotit de la momentul morţii, când decesul se datorează unei sinucideri, accident sau alte cauze violente, precum şi în cazul găsirii unui cadavru
- 24 de ore * de la data decesului, pentru copilul născut viu care a decedat înăuntrul termenului de 30 zile;
* termenele se socotesc astfel: de la momentul încetării din viaţă a persoanei, în care se cuprinde atât ziua în care s-a produs decesul cât şi ziua în care se face declaraţia
* dacă decesul nu a fost declarat şi înregistrat în termenele legale, întocmirea actului de deces se face numai cu aprobarea parchetului (procuraturii).
Înregistrarea decesului se face în baza următoarelor documente:
- certificatul medical constatator al decesului întocmit şi semnat de către medicul sau cadrul medical sanitar care a făcut constatarea, în care trebuie consemnată cauza decesului, fără prescurtări- original si copie xerox;
- actul de identitate al celui decedat, original si copie xerox;
- actul de identitate al declarantului original si copie xerox;
- certificatul de naştere al decedatului original si copie xerox;
- certificatul de căsătorie al decedatului original și copie xerox;
- la înregistrarea decesului unui minor, se va prezenta şi actul de identitate al mamei original și copie xerox;
- livretul militar sau adeverinţa de recrutare, după caz, pentru persoanele supuse obligaţiilor militare.
Când decesul se datorează unei cauze violente, accident, sinucidere, suplimentar se solicită:
- dovada eliberată de poliţie sau Parchetul de pe lângă Judecătoria municipiului …………………(Procuratură) din care să rezulte că una dintre aceste autorităţi a fost sesizată despre deces.
Înhumarea sau incinerarea unui cetăţean român, al cărui deces a survenit în străinătate, se face pe baza adeverinţei eliberate de primăria în a cărei rază administrativ-teritorială urmează să se facă înhumarea sau incinerarea.
- dacă decesul cetăţeanului român s-a înregistrat la autorităţile locale din străinătate sau la misiunea diplomatică ori oficiul consular de carieră al României, adeverinţa de înhumare sau de incinerare se va elibera pe baza certificatului de deces întocmit de una din aceste autorităţi care va conţine, în mod obligatoriu apostila conform Convenţiei de la Haga sau supralegalizarea, după caz;
- dacă decesul nu a fost înregistrat în România, sau nu a fost eliberat certificat de deces, adeverinţa de înhumare sau de incinerare se va elibera cu aprobarea parchetului;
- întocmirea actului de deces, în baza unei hotărâri judecătoreşti definitive declarative de moarte, se face din oficiu sau la cererea persoanei interesate, după caz, la autoritatea administraţiei publice locale de la:
– locul de naştere al celui declarat mort;
– domiciliul celui declarat mort, în cazul în care actul de naştere a fost întocmit la autorităţile locale din străinătate;
– domiciliul persoanei care a solicitat declararea judecătorească a morţii, în situaţia în care locul naşterii şi domiciliul decedatului nu sunt cunoscute.
Duplicatul după certificatul de deces se eliberează persoanelor îndreptăţite, odată cu întocmirea unui certificat de deces în registrele de stare civilă sau ulterior pe baza cererii depuse de titular sau alte persoane îndreptăţite de către serviciul public local de evidenţă a persoanelor sau primăria la care s-a întocmit actul sau care-l are in arhivă.
Persoanele care au domiciliul în alte localităţi din România decât cele în care sunt păstrate registrele de stare civilă şi nu se pot deplasa personal pentru a obţine certificatele de stare civilă pot depune cererea la primăria în raza căreia îşi au domiciliul ori reşedinţa, indicând primăria unde se găseşte actul respectiv şi datele de stare civilă, pentru identificarea acestuia.
În comuna………………., cererile pentru eliberarea certificatelor de căsătorie – duplicat se depun la sediul Primăriei. Termenul de eliberare a certificatului este de 30 zile.
- certificatul de deces se eliberează membrilor familiei sau altor persoane îndreptățite (beneficiarii unui testament, contract de întreținere, rentă viajeră sau alte cazuri asimilate celor prezentate anterior).
- cerere tip;
- actul de identitate (buletin, carte de identitate, adeverință de identitate provizorie pentru cetățenii români cu domiciliul în țară); pașaportul-pentru cetățenii români cu domiciliul în străinătate sau cetățenii străini ale căror acte de stare civilă sunt înregistrate în țară; cetățenii care nu au acte de identitate vor fi îndrumați mai întâi să solicite eliberarea actului de identitate la Serviciul de evidență a persoanelor de domiciliu sau Serviciul pașapoarte.
În situația în care se solicită noul tip de certificat de stare civilă, este necesar să se predea vechiul certificat în vederea anulării.
În cazul în care au intervenit modificări în statutul civil al titularului actului de pe care se solicită certificat și nu există concordant între actul de identitate și evidențele de stare civilă, mai întâi se vor actualiza mențiunile aferente modificării intervenite.
NOTĂ: În cazul în care nu se prezintă vechiul certificat, pierderea sau deteriorarea se sancționează contravențional cu amendă între 100-200 lei.
- buletinul de identitate / cartea de identitate al celui mandatat (împuternicit);
- procura specială.
PROCURA poate fi întocmită la misiunea diplomatică sau oficiul consular de carieră al României din țara în care mandantele își are domiciliul, resședința, ori se află temporar.
PROCURA se mai poate întocmi și la un notar din țara respectivă, în acest caz este necesar să fie aplicată Apostila conform Convenției de la Haga din 1961, sau supralegalizată. După caz,
PROCURA va cuprinde în mod obligatoriu următoarele elemente:
– Numele, prenumele și domiciliul celui care mandatează;
– Numele, prenumele și domiciliul celui care este mandatat;
– obiectul mandatului care trebuie sa fie special (să se arate actul de stare civilă care urmează a fi obținut de mandatar, precizarea unor date suplimentare cu privire la locul și data încheierii actului respectiv).
– procura în original dacă este dată la notar în străinătate trebuie să conțină apostila conform convenției de la Haga, sau să fie supralegalizată, după caz;
– traducere în limba română autentificată de un notar public.
În cazul în care au intervenit modificări în statutul civil al celui care mandatează (schimbare de nume, căsătorie, divorț) pronunțate în străinătate, vă rugăm să solicitați informații suplimentare de la compartimentul de specialitate, la tel………………………, sau e-mail ……………………………..
Odata cu depunerea cererii petentul primeste un bon cu numărul ghișeului, data și ora la care se poate prezenta pentru ridicarea certificatului solicitat.
TEMEI LEGAL:
- Legea 36/1995, a notarilor publici si a activității notariale
- Codul civil, Legea nr. 287/ 2009, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
- Legea nr. 215/2001 a administrației publice;
- Legea nr. 119/ 1996 cu privire la actele de stare civilă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
A. Termenul de opţiune succesorală.
Potrivit art.1103 din Codul civil, dreptul de opţiune succesorală se exercită în termen de un an de la data deschiderii moştenirii.
B. Procedura succesorală.
Procedura succesorală notarială se deschide la cererea oricărei persoane interesate, precum şi a secretarului consiliului local al localităţii în raza căreia se aflau bunurile defunctului la data deschiderii moştenirii.
C. Competența și locul deschiderii moștenirii
În funcție de natura sa litigioasă sau nelitigioasă, procedura succesorală este numai de competența instanței de judecată sau a notarului public.
Moștenirea se deschide la ultimul domiciliu al defunctului. Dovada ultimului domiciliu se face cu certificatul de deces sau, după caz, cu hotărârea judecătorească declarativă de moarte rămasă definitivă.
Sesizarea pentru deschiderea procedurii succesorale (Anexa 24) se eliberează o singură dată la cererea moştenitorilor (succesibililor) prezumtivi ai defunctului.
Sesizarea pentru deschiderea procedurii succesorale este documentul administrativ necesar în procedura dezbaterii succesorale care se desfășoară exclusiv în fața notarului public competent sau a instanței judecătorești în a cărei raza teritorială a avut ultimul domiciliu defunctul.
Aceasta (anexa nr.24) nu atesta calitatea de moştenitor și nici dreptul de proprietate asupra bunurilor mobile sau imobile deținute de defunct.
Succesiunea se deschide la ultimul domiciliu al defunctului.
Pentru completarea sesizării pentru deschiderea procedurii succesorale, moştenitorul/ împuternicitul trebuie să cunoască numele, prenumele şi adresa tuturor moştenitorilor, precum şi bunurile care aparţin defunctului (conţinutul masei succesorale).
Documente necesare pentru deschiderea procedurii succesorale
Pentru deschiderea procedurii succesorale (eliberarea anexei 24) sunt necesare a fi prezentate în original si în copie, următoarele documente:
- Certificatul de deces pentru persoana decedată după care se face succesiunea;
- actul de identitate al declarantului (moștenitor direct);
- certificate de naştere si de căsătorie (după caz) pentru toți moştenitorii;
- certificatul de atestare fiscală cu valoarea impozabilă pentru imobilul tip construcţie și/sau teren care fac obiectul succesiunii;
- titlul de proprietate în situaţia in care obiectul succesiunii se referă la terenuri atribuite potrivit legilor fondului funciar;
- orice alte acte care dovedesc proprietatea asupra bunurilor deţinute de persoana decedată după care urmează a se dezbate succesiunea.
În cazul în care persoana îndreptăţită nu se poate prezenta:
- Procură specială;
Actul de identitate al împuternicitului, în original şi copie xerox.
Competenţa teritorială : cererile pentru transcrierea certificatelor/extraselor de deces se face la primăria -locului de domiciliu al solicitantului sau primăria unităţii administrativ- teritoriale de la -ultimul domiciliu avut în ţară de către persoana decedată.
1.Cererea de transcriere– se face în nume propriu de către persoana îndreptăţită, sau prin împuternicit cu procură specială autentificată (dacă este dată la un notar public din străinătate, aceasta trebuie să conţină apostila Convenţiei de la Haga, sau supralegalizare, după caz.);
2.Certificatul/extrasul de deces eliberat de autorităţile străine, în original;
Actele eliberate de statele cu care România a încheiat tratate/convenţii/acorduri de asistenţă judiciară sunt scutite de supralegalizare, apostilare sau orice altă formalitate;
Actele eliberate de instituţii ale statelor semnatare ale Convenţiei de la Haga din 5 octombrie 1961 se apostilează;
Actele care nu se regăsesc în una dintre situaţiile prevăzute mai sus se supralegalizează, (autoritățile competente ale statului emitent, misiunea diplomatică a României din țara respectivă și în ultimul rând Ministerul Afacerilor Externe București);
- Copia certificatului/extrasului de deces eliberat de autorităţile străine;
- Traducerea legalizată (dacă este făcută în străinătate, aceasta trebuie să conţină apostila Convenţiei de la Haga, sau supralegalizare, după caz.);
- Copii ale certificatelor de naştere şi de căsătorie ale decedatului;
- Copii ale actului de identitate sau paşaportului, după caz, al decedatului;
- Declaraţie din partea solicitantului că nu mai există un alt act transcris/înscris sau reconstituit, în actele de stare civilă române;
- Act de identitate solicitant.
- Procura specială în original, în cuprinsul căruia să se specifice: “pentru transcriererea certificatului/extrasului de deces şi eliberarea certificatului românesc”. Dacă este dată la un notar din străinătate, aceasta trebuie să conţină apostila Convenţiei de la Haga, sau supralegalizare, după caz;
- Taxa specială – 12 lei- achitată la poştă, prin virament sau la casieria Direcţiei judeţene de evidenţă a persoanelor Cluj (str. Av.Badescu nr. 7-9), în contul (RO57 TREZ21621G335000XXXX, C.I.F. 17637157 )
În situația în care se prezintă extras multilingv de deces, corespunzător formularului prevăzut de Convenția nr. 16 de la Viena din 8 septembrie 1976, acesta este acceptat fără traducere, legalizare sau fără o formalitate echivalentă.
Traducerea, procura, declaraţia cu privire la numele de familie după căsătorie, declaraţia că nu s-a mai solicitat transcrierea/înscrierea certificatului autentificate de un notar public din străinătate vor fi apostilate sau supralegalizate în conformitate cu cele descrise la pct. 2.
Pentru situaţiile în care, la depunerea cererii de transcriere a certificatului/ extrasului procurat din străinătate, se stabileşte că au intervenit modificări la numele şi/sau prenumele titularului actului, faţă de documentele ce însoţesc cererea de transcriere, se solicită documentele necesare clarificării neconcordanţelor privind numele şi/sau prenumele.
În situaţia în care se stabileşte că în certificatul sau extrasul eliberat de autorităţile străine au fost înscrise date care sunt în neconcordanţă cu cele înscrise în registrele de stare civilă române şi R.N.E.P., transcrierea se va face după îndreptarea erorilor de către autorităţile străine emitente.
Cererea pentru transcriere se depune şi se soluţionează după clarificarea neconcordanţelor.
Competenţă: Primăria care are în păstrare actul de naştere.
Cererea de înscriere a mențiunilor se poate face în nume propriu, prin împuternicit cu procură specială. În procură este necesar să se facă referire, în mod expres, la faptul că persoana împuternicită îi reprezintă pe solicitanţi atât în vederea depunerii documentelor pentru înscrierea menţiunilor, cât şi a ridicării noilor certificate de la oficiile de stare civilă unde sunt înregistrate actele de stare civilă ale acestora.
Documente necesare:
- Certificatul ori extrasul de căsătorie eliberat de autorităţile străine, în original cu apostila Convenţiei de la Haga, sau supralegalizat, după caz;
- Copie legalizată a certificatului ori extrasul de căsătorie eliberat de autorităţile străine;
- În situaţia în care din Certificatul ori extrasul de căsătorie nu reiese numele pe care soţii l-au purtat în timpul căsătoriei, se vor prezenta declaraţii notariale din partea soţului cetăţen român sau a ambilor soţi, din care să rezulte numele (fiecărui soţ) pe care aceştia s-au învoit să-l poarte în timpul căsătoriei (daca este dată la un notar public din străinătate, aceasta trebuie să conţină apostila conform Convenţiei de la Haga, sau supralegalizare după caz);
- Traducere autentificată în limba română în original a certificatului ori extrasului de căsătorie eliberat de autorităţile străine: Traducerea se va face la un notar public din ţară, la misiunea diplomatică ori oficiul consular de carieră al României din ţara de reşedinţă a solicitantului sau la un notar străin, în acest din urmă caz trebuind să fie aplicată apostila conform Convenției de la Haga, sau supralegalizare, după caz;
- Sentinţa de divorţ (din străinătate) în original, în formă definitivă, cu apostila convenţiei de la Haga, sau supralegalizată, după caz;
- Copie legalizată după sentinţa de divorţ originală (din străinătate);
- Traducere autentificată în limba română în original a sentinţei de divorţ ( traducerea va fi facută în aceleaşi condiţii de apostilare ca şi cea a certificatului de căsătorie);
- În situaţia în care din sentinţa de divorţ nu reiese numele pe care soţii îl vor purta după divorţ, se vor prezenta declaraţii notariale din partea soţului cetăţean român sau a ambilor soţi, din care să rezulte numele fiecăruia, pe care aceştia s-au învoit să-l poarte în urma divorţului (dacă este dată la un notar public din străinătate, aceasta trebuie să conţină apostila conform Convenţiei de la Haga sau supralegalizare, după caz).
HOTĂRÂRILE PRONUNŢATE ÎNTR-UNUL DIN STATELE MEMBRE ALE UNIUNII EUROPENE SAU ŢĂRILE CU CARE ROMÂNIA A ÎNCHEIAT TRATATE, ACORDURI SAU CONVENŢII BILATERALE DE ASISTENŢĂ JURIDICĂ ÎN MATERIE CIVILĂ SAU DE DREPTUL FAMILIEI vor fi recunoscute de plin drept în România, fără a mai fi necesară recunoaşterea acestora de către tribunalul competent şi se vor înscrie în registrele de stare civilă NUMAI CU AVIZUL D.E.P.A.B.D. Bucuresti.
- Copie a certificatului de naştere;
- Copie a actului de identitate;
- Certificatul de deces (din străinătate) în original cu apostila convenţiei de la Haga, sau supralegalizat, după caz;
- Copie legalizată după certificatul de deces din străinătate;
- Traducere autentificată în limba română în original a certificatului de deces ( traducerea va fi facută în aceleaşi condiţii de apostilare ca şi cea a certificatului de deces);
- Copie a certificatului de naştere, românesc;
- Copie a actului de identitate;
a. Ţările membre ale UNIUNII EUROPENE: Republica Austria, Regatul Belgiei, Regatul Danemarcei, Regatul Finlandei, Republica Franceză, Republica Federală Germania, Republica Elenă, Republica Italiană, Irlanda, Marele Ducat al Luxemburgului, Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord, Regatul Ţărilor de Jos, Republica Portugheză, Regatul Spaniei, Regatul Suediei, Polonia, Ungaria, Slovenia, Slovacia, Cipru, Malta, Letonia, Lituania, Estonia, Republica Cehă, România, Bulgaria.
b.Ţările cu care ROMÂNIA a încheiat TRATATE, ACORDURI ŞI CONVENŢII BILATERALE:
Republica Albania, Republica Austria, Belgia, Bulgaria, Bosnia şi Herţegovina, Republica Cehă, Republica Populară Chineză, Republica Democrată Coreea, Croaţia, Cuba, Republica Franceză, Republica Moldova, Republica Populară Mongolă, Republica Polonă, Federaţia Rusă, Republica Serbia, Slovacia, Slovenia, Republica Ungară, Ucraina.
c. Actele emise de ţările care NU au semnat Convenţia de la HAGA şi nici TRATAT bilateral cu ROMÂNIA vor trebui SUPRALEGALIZATE (supralegalizarea documentului, vizat de misiunea diplomatica a ROMÂNIEI din acel stat sau de către misiunea diplomatică a statului de origine, din România şi supralegalizarea finală a documentului de către Ministerul Afacerilor Externe al României.)
Ofiţerul de stare civilă, delegat, reţine:
- certificatul medical constatator al decesului;
- actul de identitate al persoanei decedate;
- dovada de la poliţie sau parchet (când este cazul).
Ofiţerul de stare civilă, delegat, restituie declarantului:
- actul de identitate al declarantului;
- certificatele de stare civilă ale persoanei decedate cu menţiunea DECEDAT;
Ofiţerul de stare civilă eliberează pe seama decedatului:
- certificatul de deces;
- adeverinţa de înhumare.